„Citirea gândurilor” ar putea fi pe cale să devină realitate, deoarece o nouă descoperire a cercetătorilor de la Centrul de Inteligență Artificială GrapheneX-UTS al Universității de Tehnologie din Sydney, Australia arată gândurile transformate în cuvinte pe un ecran.
„Această cercetare reprezintă un efort de pionierat în ceea ce privește traducerea undelor EEG brute direct în limbaj, marcând o descoperire semnificativă în domeniu”, a declarat Ching-Ten Lin, profesor distins la Școala de Informatică a UTS și director al Centrului GrapheneX-UTS HAI.
„Este prima care încorporează tehnici de codificare discretă în procesul de traducere din creier în text, introducând o abordare inovatoare a decodificării neuronale”, a explicat Lin, care a condus cercetarea.
„Integrarea cu modele lingvistice mari deschide, de asemenea, noi frontiere în neuroștiință și Inteligență Artificială”.
În cadrul unui studiu care a fost selectat ca lucrare în lumina reflectoarelor la conferința NeurIPS, o întâlnire anuală a cercetătorilor în domeniul inteligenței artificiale și al învățării automate, participanții au citit în tăcere pasaje de text în timp ce un model de inteligență artificială numit DeWave – folosind doar undele lor cerebrale ca intrare – a proiectat acele cuvinte pe un ecran, scrie IFL Science.
Deși nu este prima tehnologie capabilă să traducă semnalele cerebrale în limbaj, este singura de până acum care nu necesită nici implanturi cerebrale și nici acces la un aparat RMN complet.
De asemenea, are un avantaj față de predecesorii care necesită intrări suplimentare, cum ar fi software-ul de urmărire a ochilor, spun cercetătorii, deoarece noua tehnologie poate fi utilizată cu sau fără astfel de elemente suplimentare.
În schimb, utilizatorii trebuie doar să poarte o cască care înregistrează activitatea cerebrală prin electroencefalogramă (EEG) – mult mai practic și mai convenabil decât un dispozitiv de urmărire a ochilor.
Acest lucru a însemnat că semnalul este un pic mai zgomotos decât informațiile obținute prin implanturi, au recunoscut cercetătorii – deși, chiar și așa, tehnologia s-a comportat destul de bine în teste. Măsurătorile de acuratețe folosind algoritmul BLEU – o modalitate de a evalua similitudinea dintre un text original și un rezultat tradus automat prin acordarea unui scor între 0 și 1 – au plasat noua tehnologie la aproximativ 0,4.
Este adevărat că nu este la fel de bună ca unele dintre celelalte opțiuni care depind de aceste metode mai invazive. „Modelul este mai priceput la potrivirea verbelor decât la cea a substantivelor”, a explicat Yiqun Duan, primul autor al lucrării care însoțește cercetarea – și „atunci când vine vorba de substantive, am observat o tendință către perechi sinonime mai degrabă decât către traduceri precise.”
„Credem că aceste erori țin de faptul că, atunci când creierul procesează aceste cuvinte, cuvintele similare din punct de vedere semantic ar putea produce modele similare de unde cerebrale”, a spus Duan.
Dar cercetătorii cred că pot îmbunătăți această acuratețe până la 0,9 – un nivel comparabil cu programele tradiționale de traducere lingvistică. Ei bănuiesc că au deja un avantaj, datorită faptului că au efectuat testele pe 29 de participanți – poate că nu pare mult, dar este un ordin de mărime mai mare decât multe alte teste tehnologice de decodare.
Google a lansat o nouă Inteligență Artificială care „gândește” mai bine decât ChatGPT
Originile Inteligenței Artificiale, de la Alan Turing la ChatGPT
Creatorul ChatGPT, în discuţii pentru a vinde acţiunile angajaţilor existenţi